Zeii si zeitele Romei Antice

Zeii erau doar niste puteri mistice pentru inceputurile istoriei religiei romanilor. Dupa secolul sase, in care a avut loc contactul cu Grecii si cultura lor, au inceput sa fie adorati zei cu forme umane. Romanii puneau accent pe fenomenul numit pax deorum, pacea zeilor, prin care isi asigurau prosperitatea si bunastarea. Fiecare loc, imprejurare sau obiect avea propriul zeu ocrotitor si existau foarte multi zei cu atributii marunte, dar importante pentru romani.

Cele doua variante ale intemeierii Romei stau la baza unor legende, cu eroi greci si cu zeitati. Prima dintre cele doua, varianta alaptarii celor doi gemeni, Romulus si Remus de catre lupoaica mitica are loc in jurul anului 753 i.Hr., cand unchiul acestora ii pune intr-un cos si ii lasa sa pluteasca pe raul Tibru, pentru a-i ucide si a nu putea sa preia puterea cand vor fi mari. Acesta obtinuse puterea in mod abuziv de la bunicul gemenilor, Numitor si incerca sa o pastreze cat mai mult. Cei doi gemeni erau fii lui Marte si lui Rhea Silvia, o muritoare. Au fost gasiti de o lupoaica ce i-a alaptat si i-a crescut in pestera Lupercal, fiind gasiti mai tarziu de pastorul Faustulus si de sotia sa. Acesta i-a luat in grija pana cand au crescut si au decis sa se razbune pe nedreptatea comisa de unchiul lor. L-au restabilit la tron pe Numitor si au decis sa isi infiinteze propriul oras. Din cauza neintelegerilor, s-a hotarat ca zeii sa decida asupra celui ce va avea priviliegiul de a intemeia cetatea. Soarta l-a ales pe Romulus, care a comis un fratricid si l-a ucis pe Remus.

Ce-a de-a doua varianta a intemeierii Romei este un fel de continuare la Razboiul Troian din secolele 12 si 13 inainte de Hristos. Eneas, fiul lui Venus si lui Anchise, print Troian, paraseste Troia impreuna cu supravietuitorii razboiului si ajunge in Cartagina unde regina locului, Dido, se indragosteste de el. Paraseste Cartagina si fondeaza apoi Roma, pe teritoriul Latium-ului. Poetul Virgiliu rezolva diferenta de aproape 400 de ani intre cele doua povestiri, spunand ca Eneas se casatoreste cu Lavinia, fiica unui rege din Latium, urmandu-i acesta la tron si infiintand Roma, fiind un urmas indepartat al lui Romulus.

Zeii romani au fost asociati unor locuri, imprejurari si ajunsesera foarte numerosi, incat se putea spune ca mai repede ai gasi un zeu decat un om. Usa de la intrarea in casa avea propriul zeu, Ianus, vatra avea o zeita ocrotitoare, Vesta, care era totodata zeita focului, laralia, o incapere a casei era locul ofrandelor pentru zeii Lari, ocrotitori ai caminului.

Zeii amorfi au predominat in religia romana, ei neavand o personalitate proprie, ci functia indeplinita contand mai mult pentru credinciosi. Pe langa zeii existenti, Jupiter, Marte si Quirinus, au fost preluati altii, precum Minerva, Iunona, Castor, Polus etc.

In anul 509 se infiinteaza Republica, iar fiecare consul si guvernator facea cate un legamant sacru in fata zeului ocrotitor al poporului, generalii care castigau batalii importante aduceau ofrande si jertfe, ajungandu-se mai tarziu la sacrificii umane, interzise de primii crestini. Pe masura ce Imperiul Roman se extindea, se intalneau credinte religioase variate, apartinand popoarelor cucerite. Astfel au fost preluati zei Persi, Celti, Greci si eroi, precum Hercule sau Heracles.  Au aparut in timp, Diana, Mercur, Pluto, Neptun, Vulcan si Venus, Cybele si Mitra, care a dus la aparitia crestinismului intr-un tarziu.

            Printre practicile religioase ale vremurilor se numara adorarea imparatilor ca pe zei, aceasta fiind una din dorintele lui Cezar. Acesta si-a ridicat o statuie cu inscriptia „deo invicto”, ceea ce i-a scazut popularitatea printre cetateni, ucis apoi intr-un complot. Intr-o prima etapa, nu s-a acceptat venerarea unui simplu om ca pe un zeu, dar mai tarziu au mai existat conducatori care au acceptat ofrande si jertfe in semn de loialitate a poporului fata de el.

Odata cu introducerea crestinismului, acesta a fost favorizat de o perioada de declin a vechilor practici considerate pagane, de-acum incolo si imparatii Constantin cel Mare si Teodosie I au contribuit la introducerea crestinismului ca religie oficiala in Imperiul Roman. Inevitabilul s-a produs, cand dupa declinul imperiului Roman au aparut cele doua biserici si conflictele intre patriarhul de la Roma si cel de la Constantinopol.

Din cauza ca Romanii au fost un popor agricultor, cererile taranilor au fost de a le fi protejate holdele si campiile, iar ofrandele constau in animale, vinuri sau parfumuri. Zeii casei primeau ofrande tot in alimente, interesant fiind ritualul de multumire zeitei Vesta: se arunca o bucata de mancare in camin si se spuneau rugaciuni. Romanii venerau in special zeii cu puteri mari, mistice si credeau in acestea. Cu cat expansiunea se facea mai repede, cu atat mai mult oamenii erau incurajati sa-si adore zeul. Preotii si preotesele trebuiau sa faca legaminte de castitate si devotament fata de zeul ales si daca incalcau aceste juraminte erau torturati, biciuiti sau omorati. La un moment dat, in istoria Republicii, oamenii erau chiar fortati sa aduca jertfe, altfel erau sacrificati pe loc. Aceste practici au fost interzise mai tarziu, din cauza cruzimii lor.

Misticismul mitologiei romane a inspirat poeti, sculptori, pictori si muzicieni in creearea unor opere foarte cunoscute, cum ar fi volumul „Metamorfoze” al lui Ovidiu, „Eneida” lui Virgiliu, „Dido si Enea”, piesa de teatru regizata de Henry Purcell in 1689. Tablouri faimoase sunt „Nasterea lui Venus” de Sandro Boticelli, statuia „Fantana Tritonului”, inspirata de scrierile lui Ovidiu.

Acca Larentia	Ocrotitoarea sarcinilor dar si zeita a mortii . Era socotita mama zeilor Lari;
Aesculapius	zeul medicinei
Bona Dea	Zeita protectoare a femeilor si cu atrubutii oraculare. Misterele ei se celebrau intr-o padure de pe colina Aventinus.
Bonus Eventus	Zeu ocrotitor in vechime al campurilor si recoltelor. Invocarea lui va servi drept urare de succes si preferatul soldatilor in perioada Imperiala.
Caelus	Zeu simbolizand cerul. Socotit tatal lui Saturnus si sotul zeitei Vesta.
Clementia	Zeita a indurarii, iertarii si milei.
Concordia	Zeita bunei intelegeri si prieteniei, opusul Discordiei
Copia	Zeita belsugului, personificarea abundentei casnice si a avutiei
Diana	Zeita arhaica echivaland cu Artemis, simbol al luminii si ocrotitoare a vanatorii.
Discordia	Zeita neintelegerilor si vrajbei
Fama	Zeita reputatiei si faimei
Fames	Zeita foametei
Febris	Zeita frigurilor
Feronia	Zeita care simbolizeaza vitalitatea primaverii. Proteja paduri, izvoare si vegetatie.
Flora	Zeita florilor, infloririi cerealelor, pomilor si plantelor
Fortuna	Zeita sortii. Era reprezentata cu ochii legati, simbolizand soarta oarba
Ianus	zeu al creatiei, al inceputului si al intrarilor si iesirilor.
Iuno/ Iunona	Zeita principala, maica divina a lumii, sotia lui Iupiter.
Iupiter	zeul suprem, ocrotitorul Romei.
Iustitia	Zeita personificand dreptatea. Era reprezentata legata la ochi de obicei
Laetitia	Zeita personificand bucuria exterioara
Laverna	Zeita hotilor si a castigului necinstit
Liber Pater	zeu al sportului si al inmultirii.
Libertas	Zeita simbolizand libertatea, cu un sceptru in mana stanga.
Libitina	zeita ceremoniilor funebre si a mortii
Luperca	zeita protectoare a pesterii Lupercal unde lupoaica mitica i-a alaptat pe Romulus si Remus
Lupercus	zeu ocrotitor al turmelor.
Marte	zeul razboiului, care provine din fuziunea mai multor zei antici
Neptunus	zeu total al marii
Orbona	zeita ocrotitoare a orfanilor si patroana sterilitatii.
Parce	zeitele destinului, veghind nasterile
Pax	zeita personificatoare a pacii.
Pietas	zeita ce personifica respectul evlavios si cucernicia fata de zei
Portunus	zeu ocrotitor al porturilor
Venus	zeita frumusetii, personificare a frumusetii feminine.