Soiuri de lalele
Tulipa
caufmanniana. Regel. Are bulbul colorat cafeniu, este de marime mijlocie.
Tulpina este destul de scurta, 20-25cm, cu frunze alungite, in forma de lance,
de un verde-albastrui, purtand in varf flori mari, alungite, cu diviziunile
ascutite. Petalele sunt colorate in alb crem, striate cu rosu mai ales spre
varf. La baza celor trei diviziuni externe au cate o pata galbena portocalie.
Infloresc primavara timpuriu (sfarsitul lunii martie, inceputul lunii aprilie).
Tulpina
fosteriana. G.Hoog. Are flori mari, timpurii, viu colorate in rosu portocaliu, flori
decorative pe tije rigide care apar in mijlocul unei rozete de frunze de un
verde mai inchis. Inaltimea plantei este cuprinsa intre 30-35cm.
Tulipa
turkestanica. Regel. Florile sunt de
culoare alba, cu centrul galben, iar pe dosul petalelor cu striuri verzi.
Tulipa
Greigii. Regel. Are bulbul piriform, ascutit, de
culoare castanie. Cele doua frunze inferioare sunt late de 4-5cm, lungi de 15cm. Floarea deschisa are diametrul de
12-15cm. Este luminoasa, cu diviziunile recurbate in afara, cu cate o pata
neagra la baza. Specie rustica, se inmulteste greu prin bulbi si seminte.
Tulipa clusiana. DC. Este o specie destul de veche si creste spontan in regiunea
mediteraneana. Florile sunt mici, de culoare alba, cu partea exterioara roz sau
rosie. Inaltimea plantei nu depaseste 30cm.
Tulipa
Praecox. Ten. Este
originara din sudul Europei. Are bulbul ovoid ascutit, de culoare castanie.
Forma frunzelor este lata, ondulata, ascutindu-se spre varf. Au culoarea verde
palid albastruie. Tulpina are in medie 11cm inaltime, este moale si paroasa
spre varf. Florile au petalele oval ascutite, cu o lungime medie de 6cm, cu un
parfun destul de placut. Baza si varful petalelor sunt galbene, iar restul
petalei este rosu stacojiu inchis. Infloresc in luna aprilie.
Tulipa
praestans. Hoog. Este o specie multi flora (are pe o
tija mai mute flori). Florile sunt mari, cu cupa larga, rosii portocalii.
Inflorirea abundenta si uniforma determina valoarea deosebita a acestei specii
pentru rabate, stincarii si cultura fortate. Se introduc in sera la 25
ianuarie. In cultura libera infloresc in jurul datei de 1 mai. Pot atinge
25-30cm inaltime.
Cultura
lalelelor in gradina
Cultura lalelelor in gradina se face pentru obtinerea de flori taiate,
bulbi si samanta.
Alegerea
terenului. Cepele de lalele nu sunt pretentioase fata
de conditiile de sol. Totusi se obtin rezultate mai bune intr-un pamant bine
lucrat, argilo-nisipos, bogat in humus si cu o reactie neutra. Solurile
nisipoase sau grele pot fi folosite numai in cazul in care li se aplica, in
prealabil, anumite tratamente.
Terenurile destinate culturilor de lalele trebuie sa fie expuse la soare,
deci bine luminare si protejate de vanturile reci, sa aiba suprafata plana,
fara adincituri in care sa stagneze apa, fapt care ar provoca aparitia bolilor
criptogamice si, in consecinta, stricarea bulbilor.
Trebuie evitata vecinatatea
constructiilor, gardurilor si a arborilor, deoarece pe terenurile puternic umbrite,
bulbii de lalele sunt mici. Totusi, soiurile tardive pot fi amplseate la
semiumbra unde infloresc mai indelung.
Lalelele se dezvolta foarte bine in
terenurile in care apa freatica este aproape de suprafata solului, mai ales in
perioada de vegetatie, cu conditia ca orizontul superior sa fie bine aerisit.
Pregatirea terenului in vederea plantarii are o importanta foarte mare,
deoarece de felul cum se face aceasta pregatire depinde, in mare masura,
calitatea bulbilor si a florilor.
Una dinrte cele mai importante lucrari este aratura adanca sau sapatul
solului cu cazmaua la 40-45cm. In cazul unui sol argilos va trebui imbunatatita
compozitia prin adaugarea de nisip de rau, iar in cazul solurilor nisipoase, se
va adauga mranita bine putrezita sau pamant de telina.
Lalelele nu suporta ingrasarea solului cu balegar proaspat inainte de
plantare deoarece aceasta duce la putrezirea sistemului lor radicular. Cel mult
ingrasarea se va face cu un an inainte, la planta premregatoare sau la ogorul
negru. Chiar cantitatile mici de balegar proaspat dauneaza. Nu este indicat sa
fie folositi la inmultire bulbii recoltati de pe astfel de terenuri. In functie
de sol si de posibilitatile cultivatorului se poate aplica plantei premregatoare (de preferat o prasitoare), cu 2-3ani
inainte de plantarea lalelelor cca 150t balegar la hectar. De fapt, cele mai
bune premregatoare sunt leguminoasele. Se va evita cultivarea cartofilor,
tutunului, fasolei, mazarii ca plante premregatoare, deoarece acestea sunt,
deseori atacate de virusuri fata de care
si bulbii florilor sunt sensibili.
Plantele premregatoare trebuie sa paraseasca terenul cel mai tarziu pana la sfarsitul
lunii septembrie, inceputul lunii octombrie, pentru a nu se face plantatul
tardiv.
Dupa efecuuarea plantarii, terenul se acopera cu un strat de cca 8cm turba
in stare umeda, care protejeaza bulbii contra inghetului, previne formarea
crustei si reduce cresterea buruienilor.
Cand suntem nevoiti sa facem o cultura pe un sol la care timpul nu ne-a
permis sa aplicam o gunoire plantei premregatoare, recurgem, cu cateva luni
inainte de plantarea bulbilor, la aplicarea mranitei bine putrezita. Rolul ei este de a
asigura plantei, in timpul culturii, un mediu de crestere bine structurat.
Cand solul este prea acid, inafara de ingrasamintele organice, putem
folosi, cu rezultate bune,si ingrasamintele chimice, dar cu multa prudenta in
respectarea dozelor.
Amendamente
Dezinfectarea solului este faorte necesara. Se poate face cu aburi, pe cale
chimica, ca formalina sau cu preparate organo-
mercurice.
Cel mai rapid si usor mijloc pentru dezinfectarea solului este, insa, folosirea
substantelor chimice ca formalina.
Plantarea
lalelelor
De regula, tuberobulbii se planteaza la o adincime com de trei grosimea
bulbilor, deci in medie 12cm adincime, exceptie facind lalelele tarzii, care se
pot planta pana la o adincime de 20cm. Pe soluri le mai usoare, plantarea
se face mai adanc cu 2cm fata de solurile grele.
Operatia de plantare se face toamna, astfel ca bulbii sa aiba timp sa se
inradacineze pana la venirea gerurilor.
Prima data, se planteaza soiurile timpurii, apoi cele semitimpurii si pe
urma cele tardive.
Plantatul lalelelor se executa manual.
Pentru plantarea manuala ne putem folosi de harlete
sau plantatoare obisnuite din lemn sau metal.
Ca sa putem realiza plantarea lalelelor la aceeasi
adancime trasam santulete, in care se pun cu mana ceple la distanta stabilita
pe rand.
Intretinerea
culturii de lalelele
Lucrarile de ingrijiore incep inainte de rasarirea olantelor, odata cu formarea
crustei la suprafata solului sau aparitia buruienilor. Afanarea solului si
distrugerea buruienilor se fac de cate ori este nevoie si, mai ales dupa
fiecare ploaie mai abundenta.
Maruntirea
pamantului. Se face cu multa grija, fara a se deranja
sau rani planta.
Udatul, ca si combaterea crustei, se face ori de cate ori este
nevoie.Cerinta cea mai mare de apa o au lalelele in perioada cresterii
frunzelor si florilor. Se poate folosi udatul prin aspersiune.
Modul de aplicare a ingrasamintelor difera de la o faza la alta
astfel : in primele faze de crestere cand radacinile sunt putin
dezvoltate, pentru a nu dauna plantei, se aplica doze mici, administrate
superficial, in jur de 4 cm. Adancime. Cand radacinile devin mai puternice si
deci planta mai dezvoltata, se pot aplica doze mai mari, administrate intre
randuri si ceva mai adanc.
Un element important in viata plantelor este fosforul, un bun regulator al
respiratiei, care favorizeaza absorbtia sarurilor minerale si are o influenta
buna asupra infloritului. Impreuna cu calciul si potasiul mareste rezistenta
plantelor la boli si la indoirea tijelor florale.
Un alt element important este potasiul care joaca un rol destul de mare in
intensificarea asimilarii de catre plante a azotului si sintezei substantelor
azotoase. Lipsa de potasiu a solului face ca plantele sa fie slab dezvoltate,
sa apara pete brune pe frunzele mai batrane, de-a lungul nervurii principale,
iar in cazuri exrtreme, planta se usuca, capatand la vraf culoarea albastra. De
asemenea se observa o slaba ramificare a plantei, infloritul intarzie si
calitatea florilor scade simtitor.
Cultura
lalelelor in sera
Pentru cultura lalelelor se poate folosi orice fel de sera care poate fi
incalzita. Rezultatele cele mai bune s-au obtinut, insa, in sere de tip
inmultitor, care au instalate in interior suficiente tevi de incalzire, atat
sub parapet cat si la coama, astfel incat sa se poata obtine o temperatura
constanta corespunzatoare si pe geruri mai mari.
Daca din diferite motive, geamurile de la sera au inghetat si zapada
continua sa se depuna, vom imprastia pe toate suprafata de sticla sare, care
are un efect favorabil asupra topirii zapezii si ghetii. Sera inmultitor mai
are avantajul ca se poate incalzi si raci repede, dupa nevoie. De asemenea distanta
dintre parapet si acoperis este mica, ceea ce permite o crestere normala a
tijelor florale.
Sera este bine sa fie prevazuta cu sistem mecanic de umbrire si cu
instalatie de apa calda si rece, astfel ca udarile sa se faca la temperatura
mediului. Lalelelel aduse in sera se aseaza pe parapet. Cele care sunt
dezvoltate normal, se lasa cateva zile la o lumina difuza care se realizeaza
printr-o usoara umbrire a serei, pentru ca frunzele sa capete treptat, culoarea
de verde viu deschis. Cand lastarii sunt prea scurti se recomanda sa fie
asezati cateva zile sub parapet, la intuneric, ori se acopera parapetul sau
sera cu folii de polietilena neagra. Sera se mai poate acoperi si cu rogojini,
obloane sau cand sunt cantitati mai mici de ghivece, aceste se pot acoperi cu
altele, puse invers, dupa ce li s-a astupat, mai intai, orificiul de drenaj.
Cand plantele ating inaltimea dorita si mugurele floral a iesit in
intregime din bulb, materialele folosite la umbrire se indeparteaza treptat si
lalelele raman in plina lumina. Umbrirea plantelor in aceasta perioada are
drept scop sa accelereze cresterea tijei florale, astfel incat floarea sa nu
mai ramana jos, intre frunze.
Floarea mai poate ramane jos datorita unei inradacinari defectuase,
fortarii soiurilor tarzii prea devreme sau udarii plantelor cu apa rece in
timpul culturii. In primele zile, temperatura poate fi, de 13-14°C, urcadu-se treptat la
16-17°C. Daca se
observa ca lalelele nu merg destul de bine se poate ridica temperatura pana la
19°C, valoarea
maxima la care se poate ajunge.
Bolile si
daunatorii lalelelor
Principalele
boli ale lalelelor
In general bolile lalelelor sunt provocate de diferiti
agenti patogeni, ca: virusi, bacterii, ciuperci, etc.
Virozele sunt cauzate de virusuri. Boala este transmisa in mod
direct prin insecte sugatoare cum sunt: paduchii de frunza si prin cepele
infectate. Preventiv se combat insectele daunatoare si se foloseste un material
sanatos pentru plantare.
Putrezirea
coletelor si caderea lalelelor sun
provocate de ciuperca Pythium de barynum.
Pentru a preveni aparitia bolii trebuie sa se tina seama de urmatoarele
sfaturi atat la cultura in sera cat si la cultura in gradina :
-
sa nu se
cultive prea devreme in gradina
-
sa nu se dea
caldura pamantului ; cutiile si ghivecele se vor aseza, cel mai bine, pe
parapet sau stalaje in sera
-
aerul in sera
nu trebuie sa fie umed, de aceea este bine sa se aeriseasca seara, udatul se va
face numai dimineata si apoi, imediat, se va aerisi in sera
-
se vor evita
diferentel bruste de temperatura in sera
-
distantele de
plantare nu vor fi prea mici in gradina
-
materialul
saditor trebuie sa fie sanatos ;
-
serele,
ghivecele si pamantul, inainte de plantare se dezinfecteaza cu formalina in
sera.
Principalii
daunatori ai lalelelor in sera si gradina
Paduchii de
frunze ( Aphidae) sunt printre cei mai periculosi
dusmani ai lalelelor, deoarece ataca in colonii. Apar pe lalelele in sera, cand
umiditatea atmosferica este prea scazuta sugand, in general, partile tinere si
moi ale plantelor.
Paianjenul de
radacina (ryzoglyphus echinopus). Atacul se
recunoaste dupa ingalbenirea brusca a frunzelor datorita distrugerii
radacinilor si cepelor.
Soarecii si
sobolanii sunt daunatori foarte periculosi. Primii ataca, in special partile aeriene, iar ceilalti
bulbii. Lalelele fiind preferate de acesti daunatori sunt distruse complect.
Protejarea impotriva inghetului a lalelelor plantate
in gradina in vederea scoaterii la fortat se va face cat se poate de tarziu
pentru a nu atrage soarecii cu materialul de acoperire.
Intrebuintarile
lalelelor
Lalelele pot fi folosite ca flori la ghivece, caf lori taiate la buchete,
la vase in diferite aranjamente, la vaze, sau in parcuri pentru imbogatirea
decorului de primavara.
Cu cat temperatura incaperilor este mai scazuta si umiditatea relativa a
aerului mentinuta la 75-80 %, cu atat timpul de pastrare a lalelelor este mai
mare.
Pentru pastrarea prospetimii lor se folosesc mai multe procedee. Cel mai
simplu procedeu consta in a taia tulpinile in apa.
Unul dintre cele mai eficace procedee de pastrare a florilor taiate este
folosirea urmatoarei compozitii :
-la 100 g de apa se pun 50 g zahar, se amesteca bine pana ce apa se
indulceste, apoi se adauga 1 g nitrat de argint si se amesteca, apoi se
introduc florile.