In consideraţiile de până
acum am vizat în special ceea ce se numeşte sociologie generală. Cea mai bună
cale de a vedea care sunt temele ei majore este de a consulta manuale şi
tratate de specialitate, acolo unde, în ciuda altfel a multor dispute privind
obiectul sociologiei, se sedimentează subiectele ei semnificative. Iată cum se
prezintă ele în două relativ recente tratate de sociologie. In Handbook of
Sociology (ed.N.Smelser,1988) figurează ca părţi mari : Probleme teoretice
şi metodologice; Bazele inegalităţii în societate; Organizaţii şi instituţii
majore; Procesul social şi schimbarea. In Traite de sociologie (ed. R.Boudon) capitolele sunt: Acţiunea
(socială); Grupurile şi sociabilitatea; Stratificarea; Mobilitatea; Puterea;
Conflictele; Mişcările sociale; Schimbarea socială; Organizaţia; Devianţa;
Religia; Cultura; Cunoaşterea; Comunicarea.
Părţile şi capitolele
diverselor manuale, tratate şi culegeri de texte sociologice cuprind şi alte
teme precum muncă şi profesiile, rasa şi etnicitatea, familia, socializarea,
educaţia, cultura, problema vârstelor, rolurile de sex (statutul social
bărbat/femeie), sistemul politic, sistemul economic.
Examinarea acestor teme ne relevă faptul că există subiecte specifice
ale sociologiei generale cum ar fi: stratificarea şi mobilitatea, mişcările şi
schimbarea socială, dar că cele mai multe dintre ele fac obiectul sociologiilor
de ramură. Ca şi în alte discipline, pe măsura dezvoltării ei, din
sociologie s-au constituit câmpuri de cunoaştere distincte. Ele se diferenţiază
în principal după domeniul social pe care il vizează, având astfel: sociologie
economică, sociologie politică, sociologie juridică, sociologie medicală,
sociologia ştiinţei, sociologia religiei, sociologia culturii, sociologia
sportului, sociologia loisirului şi turismului. Sigur, şi alte criterii
operează: sociologia vârstelor, sociologia urban-rurală etc.
Ca o primă aproximaţie
putem spune că fiecare sociologie de ramură se centrează pe studierea caracteristicilor
şi mecanismelor sociale endogene ale domeniului pe care îl vizează, precum şi
pe intercondiţionările lui cu alte domenii şi cu ansamblu societal. Si
bineînţeles pe felul în care ele afectează viaţa indivizilor concreţi în
general (nu numai a celor care lucrează în sfera respectivă). Sociologia
ştiinţei, de exemplu, investighează caracteristicile socio-demografice ale
membrilor comunităţii ştiinţifice, vârstă, sex, etnie, performanţe profesionale
etc., constituirea şi funcţionarea colectivelor de cercetare, dar şi relaţia
dintre ştiinţă şi politică, economie şi alte sfere de activitate. De asemenea,
ea are în vedere raportul dintre ştiinţă şi societate ca întreg şi impactul ei
asupra mentalităţii şi comportamentului cotidian al oamenilor.
Aşa cum cele de mai sus
sugerează se poate afirma că:
- Intre sociologia
generală şi sociologiile de ramură există o consubstanţialitate; prima oferă
perspective, teorii concepte şi metode generale, cele din urmă aduc material
faptic, micro şi mezoteorii, descoperă eventual noi tehnici şi procedee de
cercetare, îmbogăţind astfel ansamblul teoretico-metodologic al sociologiei ca
disciplină de ansamblu.
- Sociologiile de ramură
sunt, la rândul lor, foarte strâns interconectate. E greu de conceput,
bunăoară, abordarea fenomenului delincvenţional (sociologie juridică) fără apel
la sociologia familiei. Sociologiile de ramură fac şi ele schimburi reciproce
de idei, concepte, date statistice.
- In funcţie de
instituţiile, fenomenele şi procesele pe care le studiază diversele ramuri ale
sociologiei se întâlnesc cu alte discipline, se împrumută idei, concepte,
material empiric. Astfel, sunt evidente legăturile dintre criminologie şi
sociologia juridică sau dintre sociologia familiei şi sexologie.
Ramuri
Sociologia comunitatilor.
Sociologia urbana. Sociologia rurala. Sociologia industriala. Sociologia
muncii. Sociologia economica. Sociologia organizatiilor. Sociologia
politica. Sociologia
juridica. Sociologia familiei. Sociologia populatiei. Sociologia educatiei.
Sociologia culturii. Sociologia moralei. Sociologia filmului. Sociologia artei.
Sociologia comunicatiilor de masa. Sociologia armatei. Sociologia
pacii.Sociologia conflictelor.Sociologia relatiilor interetnice. Sociologia
schimbarii sociale. Sociologia religiilor. Metodologia sociologică.
