I.INTRODUCEREA
Locul personajului în operă
Stabilirea tipologiei personajului
erou/figură/actor/actant;
principal (central)/secundar/episodic/figurant (criteriu: locul ocupat în acţiune);
protagonist/antagonist/spectator/comentator (criteriu: rolul avut în acţiune);
erou/antierou;
plat (unilateral, liniar, simplu, ale cărui acţiuni sunt previzibile)/rotunde (complexe);
realist/romantic/simbolic;
istoric/fictiv/legendar/fabulos/mitic/alegoric (criteriu: raportul cu realitatea);
excepţional/contradictoriu în romantism;
titular (eponim)/sugerat prin titlu;
individual/colectiv;
pozitiv/negativ (criteriu: etic);
uman (adult; copil)/animalier;
prezent/absent;
feminin/masculin;
suprapersonaj (ex. pădurea spânzuraţilor);
personaj-reflector (cel care participă sau numai asistă la evenimente, în ipostaza unui observator
care exprimă punctul de vedere al naratorului şi comentează, de pe o poziţie relativ obiectivă,
actele altor personaje);
personaj-martor;
personaj-narator;
răufăcător/donator (furnizor)/ajutor/fata de împărat (personajul căutat) şi tatăl ei/trimiţătorul/falsul
erou/eroul în basm.
Statutul social (apartenenţa la o anumită clasă socială, meserie etc.; ex: intelectual, ţăran,
aristocrat, sclav etc.)
Semnificaţia numelui
II. CUPRINS
Evidenţierea portretului fizic (fizionomie, vestimentaţie, vârstă, mimică, gestică etc.) prin:
Caracterizare directă făcută de către narator, de către alte personaje (în genul
epic), de către dramaturg în didascalii (în genul dramatic);
Caracterizare indirectă;
Autocaracterizare.
Evidenţierea portretului moral prin:
Caracterizare directă de către narator sau de către alte personaje (în genul epic), de
către dramaturg în didascalii (în genul dramatic);
Caracterizare indirectă care reiese din: meditaţii interioare, gânduri, acţiuni, fapte,
gesturi, mediul în care personajul trăieşte, locuinţă, relaţia cu celelalte personaje,
comportament, limbaj, vestimentaţie, nume etc.
Autocaracterizare;
Evidenţierea trăsăturii dominante a caracterului şi natura personajului, tipul uman pe care îl
reprezintă (personaj tip în realism; caractere în clasicism, construite în jurul unei singure
idei sau trăsături de caracter: avarul, arivistul etc.)
Constanţa atitudinii personajului: dacă păstrează aceleaşi trăsături pe tot parcursul operei
literare, dacă suferă anumite modificări sau transformări evolutive, uneori spectaculoase şi ce
anume le determină (personaj static sau dinamic)
III. CONCLUZIE
Locul personajului în umanitatea operei scriitorului, în contextul literaturii naţionale şi
universale (dacă a mai apărut la alţi scriitori, în alte opere)
Caracterul de noutate adus de personaj
Notă: Aprecierile critice pot apărea la începutul sau la sfârşitul unei caracterizări
