Definirea familiei
Familia, este unul dintre cele mai răspândite tipuri de grupuri sociale. Orice individ, dacă este întrebat, ar putea spune ce este o familie, pentru că fiecare om a avut de-a face în decursul vieţii sale cu familii, fie că este vorba de familia în care s-a născut, de propria lui familie sau de familiile din comunitatea în care trăieşte.Din perspectivă sociologică, familia poate fi definită ca un grup social constituit pe baza relaţiilor de căsătorie, consanguinitate şi rudenie, membrii grupului împărtăşind sentimente, aspiraţii şi valori comune.
Din această perspectivă, familia este un grup primar în care predomină relaţiile directe, informale, nemediate. Calitatea de grup primar nu semnifică absenţa normelor şi reglementărilor. Dimpotrivă, familia este unul dintre grupurile primare cu cea mai mare încărcătură normativă6.
Din perspectivă juridică, familia este un grup de persoane între care s-a instituit un set de drepturi şi obligaţii, reglementat prin norme legale. Aceste norme se referă la modul de încheiere a căsătoriei, stabilirea paternităţii, drepturile şi obligaţiile soţilor, relaţiile dintre părinţi şi copii, modul de transmitere a moştenirii etc. Din perspectivă juridică, familia este un grup formal, reglementat prin legi şi alte acte normative.
Cele două perspective se suprapun parţial. În unele situaţii, sensul sociologic al noţiunii de familie fiind mult mai larg decât sensul juridic.
Un cuplu separat prin divorţ nu mai este o familie, întrucât nu mai îndeplineşte funcţiile definitorii esenţiale ale familiei. Totuşi, separarea celor doi parteneri în menajuri diferite nu semnifică încetarea oricăror raporturi juridice între ei. În cazul în care partenerii care divorţează au copii, între ei continuă să existe anumite raporturi juridice privind încredinţarea copiilor unuia dintre soţi, obligaţiile celuilalt soţ pentru sprijinul financiar al copiilor minori, dreptul de vizită etc. Perspectivele sociologică şi juridică se completează reciproc deoarece, în unele situaţii, perspectiva sociologică poate conduce la modificarea perspectivei juridice şi, implicit, la schimbarea reglementărilor legale privind familia.
Familia constituie unitatea fundamentală a societăţii şi mediul natural pentru creşterea şi bunăstarea copilului. Fiecare societate are un anumit sistem familial de reglementare a relaţiilor dintre bărbaţii şi femeile de vârstă matură şi dintre aceştia şi copii.
Familia este şi se comportă ca matrice de viaţă fundamentală pentru existenţa şi formarea personalităţii copilului, ca mediu educativ determinant, dar şi ca sursă de dezadaptare şi comportament deviant al copilului; din păcate, poate constitui o sursă de influenţă negativă. Familia constituie cel dintâi şi cel mai important context de viaţă cu un rol deosebit în socializarea copilului. Dar, în perioada actuală, din punct de vedere sociologic, familia contemporană cunoaşte un proces de eroziune structurală, de demisie de la funcţiile sale fundamentale, o degradare continuă a autorităţii, şi implicit a calităţii mediului educativ.
Tipuri de familie
Privitor la tipurile de familie, putem reţine un set de criterii şi o tipologie întâlnite frecvent în lucrările de specialitate:
a) După gradul de cuprindere, familiile se clasifică în familii nucleare şi familii extinse.
În societăţile industriale familia nucleară s-a generalizat. Fiecare individ care îşi întemeiază o familie face parte din 2 familii nucleare: familia de origine, în care el este copil şi familia constituită de el, în care are rol de soţ sau soţie.
b) După forma de transmitere a moştenirii (proprietate, nume, status) sistemele familiale sunt de 3 feluri:
- patrilineare - pe linia tatălui;
- matrilineare - pe linia mamei;
- bilineare - în majoritatea societăţilor de cultură europeană transmiterea se
face bilinear (deşi numele de familie se transmite în majoritatea
cazurilor pe linie paternă).
c) După modul de stabilire a rezidenţei, există sistemul patrilocal — noul cuplu îşi stabileşte reşedinţa în familia sau comunitatea din care a venit soţul. Sistemul matrilocal — noul cuplu îşi stabileşte reşedinţa în familia sau comunitatea din care a venit soţia. Sistemul neolocal — fixarea reşedinţei se face în afara familiilor sau comunităţilor din care provin soţii. În prezent, majoritatea cuplurilor încearcă să-şi stabilească reşedinţa în funcţie de locul de muncă.
d) După exercitarea autorităţii, sistemele familiale pot fi:
- patriarhale,
- matriarhale
- egalitare.
e) După tipurile de mariaj distingem:
- familia monogamă
- familia poligamă (cunoaşte două variante)
- poliandria - când o femeie are mai mulţi soţi
- poliginia - când un bărbat poate avea mai multe soţii în acelaşi timp
În societăţile de tip european familia este asociată cu o căsătorie monogamă sau o succesiune de căsătorii monogame. Poligamia este un tip de căsătorie care permite bărbatului sau femeii să aibă mai multe partenere ca soţii, respectiv mai mulţi parteneri ca soţi.
