 |
| Sursa:www.eplante.ro |
Denumire știinţifică:
Ribes uva-crispa sau Ribes grossularia.
Denumire
populară: pomușoare.
Prezentare.
Agrișul este un arbust cu o înălţime, la maturitate, cuprinsă între 60
și 150 cm.
Aparţine familiei saxifragaceelor. Ramurile sale sunt spinoase, iar frunzele,
păroase, au
formă lobată. Florile, de culoare verzuie sau roșcată, de mici dimensiuni,
apar la
baza frunzelor în lunile aprilie și mai. Fructele, cunoscute sub numele de
agrișe,
sunt comestibile, gustul fiind dulce-acrișor. Reduse ca dimensiune, agrișele
au formă
ovoidală sau chiar sferică. Culoarea lor poate fi verzuie, gălbuie sau chiar
roșiatică.
Recoltarea agrișelor se face pe tot parcursul verii. Agrișul crește în zona
montană și
subalpină, prin tufărișuri și păduri. Apare și sub formă cultivată, agrișele
fiind
prelucrate, cu succes, în industria alimentară. Agrișele au și o mare valoare
medicinală,
fiind bogate în săruri minerale și vitamine. În practica naturistă, și nu
numai,
se face cură
de agrișe, ajungându-se să se consume, în curele de dezintoxicare, până
la 1 kg de
agrișe pe zi.
Substanţe
active importante: vitaminele A, B1, B2, C și P, calciu, potasiu, sodiu,
fosfor,
acizi – mai ales acidul citric, dar și acidul malic sau tartric, pectine.
Întrebuinţări.
Agrișele sunt fructe mult căutat de naturiști. Datorită conţinutului
lor, foarte
bogat în vitamine și săruri minerale, sunt recomandate în alimentaţia copiilor,
fiind
socotite „fructul vacanţelor de vară” petrecute la munte (agrișele sunt un
excelent
tonic-aperitiv,
dar și un bun digestiv). În practica medicinală curentă, agrișele sunt
utilizate
datorită calităţilor lor laxative și depurative. Au efecte, de asemenea, și în
suferinţele
reumatice, în gută, în afecţiunile cardiace. Totodată, sunt un bun regulator
al activităţii
digestive și hepatice, precum și un diuretic natural și eficient. Agrișele sunt
recomandate,
cu încredere, și în curele de slăbire.
