sâmbătă, 22 februarie 2014

Astazi Spania isi alege reprezentanta/ul pentru Eurovision 2014.

Cei cinci finalisti sunt:

1.Brequette - Más (Run) (Thomas G:son / Tony Sanchez)
2.Dama - Estrella Fugaz (Shooting Star) (Melendi)
3.Ruth Lorenzo - Dancing In The Rain (Ruth Lorenzo / Jim Irvin / Julian Emery)
4.Jorge González - Aunque Se Acabe El Mundo (Even If The World Ends) (Kiko Rodríguez / Bruno Nicolás / Leticia Fuentes / María José Fernández)
5.Raúl - Seguir Sin Ti (Go On Without You) (William Duque & Domingo Sánchez)

Favorita mea este Brequette, si sper ca ea va fi norocoasa care va reprezenta Spania la Copenhaga.Are o voce puternica si melodioasa ce patrunde adinc chiar si in sufletele cele mai impietrite.Sa-i uram succes si sa speram ca va avea o prestatie reusita!
Sa aveti o seara perfecta!:)

marți, 18 februarie 2014

Mesaje de dragoste, colectie noua

©Inima mea este ca un templu. Intri,te rogi si daca meriti ramai. Tu nici nu ai intrat, nici nu te-ai rugat si totusi ai ramas... oare de ce? –
©    Prin umbra noptii eu incerc sa te privesc in luna, de dormi eu te-am trezit iubit-o sa iti zic noapte buna. NOAPTE BUNA!!!
©    Mi te-ai lipit de suflet ca timbrul de scrisoare si nu te pot desprinde caci inima ma doare.
©    Daca esti o stea...iar eu iubirea ta...atunci sunt sigur ca aceasta stea va straluci vesnic.
©    Mi-a fost dat sa iubesc de doua ori in viata: Prima oara te`am iubit pe tine, dar a fost o greseala... si a doua oara este ca inca imi iubesc greseala !
©    Ar trebui sa te denunt pt. trafic de droguri! Dar nu o fac pt. ca sunt dependenta.. si as muri fara o doza zilnica din sarutarile tale!
©    Daca as fi avut cate o bucatica din tine, de fiecare data cand am adormit cu tine in gand, acum te-as fi avut langa mine
©    As vrea acum sa ma trezesc cu un sarut, cu tine, ca sa-ti spun ca te iubesc, sa ma atingi pe mine, sa nu conteze vreun prieten ci numai tu si eu. Te iubesc!!!
©    Esti prima dragoste nebuna ce sufletul mi l-ai luat .. mi-ai luat si sufletul la tine
©    Ma trezesc cu gandul la tine... ma gandesc tota ziua la tine... adorm cu tine in gand... te visez... dar tot imi e dor de tine... Oare de ce?
©    Daca as mai avea dreptul la o singura gura de aer mi-as tine respiratia pana ajung la tine sa iti spun ca te iubesc... chiar cu riscul de a muri...
©    Tu reprezinti fumosul, blandetea si gingasia din viata mea. Fara tine viata mea ar fi cenusie dar cu tine.. e vie dulce si colorata.
©    Puisor eu ma rog numai la un lucru, sa pot sterge o singura zi, un moment in care va trebui sa ma uit in ochi tai pentru ultima data si sa-ti spun adio… ca pe o lacrima...
©    In fiecare zi lipsa ta pentru mine este un chin si nu-mi doresc decat sa te am din nou langa mine. Te rog intoarcete si ramai cu mine... TE IUBESC!!!
©    As vrea sa fiu o perna moale ca un fulg, sa dormi cu mine-n brate si sa nu ma lasi chiar daca eu... as incerca sa fug..
©    Durerea ce o port, nu pot s-o mai suport, in lacrimi ma topesc in lacrimi ma trezesc... de ce oare TE IUBESC ?
©     Sunt departe de tine si-ti duc dorul. Clipele pana la revedere imi par nesfarsite si doar amintirile noastre imi mai inalta sufletul catre lumea fanteziei! - Ai grija de zambetul tau,de buzele tale,de sufletu meu... Ai grija de inima mea... Ai grija de noi si de dragostea noastra...

©    Toata dragostea ti-o voi darui, pana vom pluti peste nori, caci doar tu esti singura speranta pe acest pamant .

Deosebiri dintre celula procariota si eucariota

Celula procariotă
Celula eucariotă
§         Nu există un nucleu bine diferențiat.
§         Există nucleoid lipsit de membrană nucleară ce constă dintr-o moleculă inelară de ADN.
§         Are un nucleu bine diferențiat.
§         Moleculele liniare de ADN  sînt cu proteine și ARN și fornează cromozomii în interiorul nucleului.
§         Organitele celulare puține(nici una nu conține membrană dublă).
§         Ribozomii sînt ceva mai mici decît la eucariote (70S).
§         Organite celulare multe:aparatul Golji, lizozomii, vacuole, reticul endoplasmatic.
§         Multe organite sînt acoperite cu membrană dublă(mitocondriile, cloroplastele).
§         Ribozomii sînt mai mari ca la procariote(80S).

§         Peretele cular rigid, fiind frecvent acoperit cu o capsulă de mucilagiu.
§         Conține mureină(plasă din lanțuri polizaharidice unite între ele cu lanțuri peptidice-peptidoglucan).
§         Peretele celular conține polizaharidele:celuloza, chitina.
§         Respirația are loc prin mezozomi, la algele albastre-verzi-în membranele plasmatice.
§         Respirația are loc în mitocondrii.
§         Fotosinteza are loc în membrană.
§         Conține pigmenții bacterio-clorofilă, clorofilă, ficobilină.

§         Fotosinteza are loc în cloroplaste.
§         Conține în special clorofilă.
§         Unele procariote au proprietatea de a fiza azotul.
§         Nu au proprietatea de a fixa azotul.
§         Forma unicelulară filamentoasă.
§         Unicelulare, filamentoase, pluricelulare.

sâmbătă, 15 februarie 2014

Caracterizarea unui personaj literar

I.INTRODUCEREA
Locul personajului în operă
Stabilirea tipologiei personajului
 erou/figură/actor/actant;
 principal (central)/secundar/episodic/figurant (criteriu: locul ocupat în acţiune);
 protagonist/antagonist/spectator/comentator (criteriu: rolul avut în acţiune);
 erou/antierou;
 plat (unilateral, liniar, simplu, ale cărui acţiuni sunt previzibile)/rotunde (complexe);
 realist/romantic/simbolic;
 istoric/fictiv/legendar/fabulos/mitic/alegoric (criteriu: raportul cu realitatea);
 excepţional/contradictoriu în romantism;
 titular (eponim)/sugerat prin titlu;
 individual/colectiv;
 pozitiv/negativ (criteriu: etic);
 uman (adult; copil)/animalier;
 prezent/absent;
 feminin/masculin;
 suprapersonaj (ex. pădurea spânzuraţilor);
 personaj-reflector (cel care participă sau numai asistă la evenimente, în ipostaza unui observator
care exprimă punctul de vedere al naratorului şi comentează, de pe o poziţie relativ obiectivă,
actele altor personaje);
 personaj-martor;
 personaj-narator;
 răufăcător/donator (furnizor)/ajutor/fata de împărat (personajul căutat) şi tatăl ei/trimiţătorul/falsul
erou/eroul în basm.
Statutul social (apartenenţa la o anumită clasă socială, meserie etc.; ex: intelectual, ţăran,
aristocrat, sclav etc.)
Semnificaţia numelui
II. CUPRINS
Evidenţierea portretului fizic (fizionomie, vestimentaţie, vârstă, mimică, gestică etc.) prin:
 Caracterizare directă făcută de către narator, de către alte personaje (în genul
epic), de către dramaturg în didascalii (în genul dramatic);
 Caracterizare indirectă;
 Autocaracterizare.
Evidenţierea portretului moral prin:
 Caracterizare directă de către narator sau de către alte personaje (în genul epic), de
către dramaturg în didascalii (în genul dramatic);
 Caracterizare indirectă care reiese din: meditaţii interioare, gânduri, acţiuni, fapte,
gesturi, mediul în care personajul trăieşte, locuinţă, relaţia cu celelalte personaje,
comportament, limbaj, vestimentaţie, nume etc.
 Autocaracterizare;
Evidenţierea trăsăturii dominante a caracterului şi natura personajului, tipul uman pe care îl
reprezintă (personaj tip în realism; caractere în clasicism, construite în jurul unei singure
idei sau trăsături de caracter: avarul, arivistul etc.)
Constanţa atitudinii personajului: dacă păstrează aceleaşi trăsături pe tot parcursul operei
literare, dacă suferă anumite modificări sau transformări evolutive, uneori spectaculoase şi ce
anume le determină (personaj static sau dinamic)
III. CONCLUZIE
Locul personajului în umanitatea operei scriitorului, în contextul literaturii naţionale şi
universale (dacă a mai apărut la alţi scriitori, în alte opere)
Caracterul de noutate adus de personaj
Notă: Aprecierile critice pot apărea la începutul sau la sfârşitul unei caracterizări

duminică, 9 februarie 2014

Despre patrunjel


Pătrunjelul
Denumire știinţifică: Petroselinum hortense.
Prezentare. Pătrunjelul, o plantă bienală aromatică, aparţine familiei umbeliferelor.
Are o rădăcina pivotantă, consistentă, uneori îngroșată, lungă până la 30 cm. Frunzele
sunt penat-sectate, cărnoase și onctuoase, peţiolate. Pătrunjelul înflorește pe întreg
parcursul verii celui de-al doilea an de vegetaţie. Inflorescenţa este o umbelă. Plantă
cultivată, pătrunjelul, asemenea mărarului, se poate sălbătici.
Pentru uz medicinal, ca și pentru alimentaţie, se recoltează frunzele și rădăcina.
Se folosesc și seminţele.

Substanţe active importante: vitaminele A, B, C (pătrunjelul este foarte bogat în
vitamina C), săruri minerale, ulei esenţial.
Întrebuinţări. 
Pătrunjelul are efecte hipotensive, excitante, revigorante.
Reglează activitatea ficatului. Este indicat în astenie, tulburări de nutriţie,
anxietate, infecţii, reumatism, gută, având influenţă benefică și în funcţionarea tractului
gastro-intestinal și a căilor respiratorii. Efecte notabile are pătrunjelul și asupra purităţii
sângelui, fiind un detoxifiant activ, un depurativ eficient și la îndemână.

Vladimir Besleaga

Sursa imagine:www.punkt.md

Vladimir Besleaga
Vladimir Beșleagă s-a născut pe 25 iulie 1931 în familia lui Vasile Besleagă și a soției sale Eugenia, fiind primul și singurul lor copil.În iarna anului 1933, bunelul scriitorului,Andrei Ciocarlan, dimpreună cu cea de-a doua soție a sa și fiul mezin de 12 ani, este deportat de regimul totalitar communist în pădurile înghețate ale Rusiei, unde la scurtă vreme moare.Aceeași soartă a avut-o și feciorul Alexandru.După cel de-Al Doilea Război Mondial revine acasă doar bunica Iustina.
1938-1944
Vladimir Besleaga urmeaza primele trei clase primare cu program de invatamant sovietic in scoala din Malaiesti, iar o data cu inceperea razboiului si cu instalarea in teritoriu a administratiei civile romanesti (in Transnistria) face in anii 1941-1944 clasa a IV-a primara si
clasele I si II de liceu cu program de invatamant romanesc.
1948
Fiind elev in clasa a 8-a (cei doi ani de liceu nu au fost luati in calcul de administratia sovietica), edita o gazeta de perete unde a avut o poezie dedicata Anului Nou, aceasta fiind preluata de ziarul raional.
1949-1950
Impreuna cu alti colegi, fondeaza un cenaclu literar scolar in cadrul caruia se initiaza in probleme de teorie literara: versificatie, notiuni de estetica etc. Compune poezii, isi incearca puterile in proza, dramaturgie.Scrie la publicatia raionala, trimite versuri la ziarele si
revistele din Chisinau, la Uniunea Scriitorilor.
1950
Termina scoala medie cu medalie de aur si depune actele de inscriere la Facultatea Istorie si Filologie, sectia limba si literatura romana a Universitatii de Stat din Chisinau. In acelasi an, toamna, tatal, Vasile Besleaga, este condamnat pe un termen de 20 de ani de detentie,
mama, data afara din casa si casa confiscate.
1955
Absolveste studiile universitare si este lasat sa faca doctorantura pe langa Catedra de Limba si Literatura, avand ca tema de studiu teza:Liviu Rebreanu, romancier.
1956
Se casatoreste. Ii apare cartulia de debut Zbantuila, care aduna cateva povestioare pentru cei mici. Se naste fiica Stela.
1958
Dupa expirarea termenului de doctorantura, fara sa fi putut finaliza teza (tema de studiu fusese respinsa intre timp ca inacceptabila
pentru ideologia oficiala), se pomeneste intr-o situatie confuza cu familia imprastiata si fara surse de subzistenta. Este angajat colaborator literar la revista de satira si umor Chiparus . (In anii precedenti colaborase sporadic la Tinerimea Moldovei si Scanteia
leninista ).
1959
Toamna, in urma destituirii redactorului-sef al revistei Chiparus pentru publicarea unor materiale critice de nuanta antisovietica si nationalista, asa cum au fost calificate acestea de catre forul de partid C.C. al P.C.M. V. Besleaga, impreuna cu alti tineri colegi din
aceeasi redactie, dar si de la alte publicatii, este concediat, blamat de la diferite tribune si in presa si, fara casa, fara masa, ramane pe drumuri.
1963
Dupa cateva cartulii pentru copii, V. Besleaga editeaza culegerea de proze pentru adulti:La fantana Leahului . In acelasi an este luat pentru trei luni la armata, dupa care pleaca de la redactia Cultura Moldovei unde activa, hotarat sa se consacre scrisului. Desi avea
publicate deja cateva carti, nu fusese primit membru in Uniunea Scriitorilor din cauza blamului din 1959. Se naste fiul Alexandru.
1964
In vara se imbolnaveste grav mama scriitorului, este internata la oncologie si operata, iar pe 9 martie 1965 se stinge din viata.
1965
V. Besleaga abandoneaza proiectul unei carti la care lucra si, coplesit de durerea pierderii mamei, revine la subiectul unei povestiri mai vechi. In cursul lunilor aprilie-iunie redacteaza romanul Țipatul lastunilor, care in anul urmator (1966) apare cu titlul Zbor frant . In
acelasi an (1965) devine membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova.
1966-1968
Porneste sa lucreze la cateva subiecte, printre care un roman in cinci nuvele intitulat ,,Moartea albinei’’ , dar, din diverse cauze, in primul rand a bolii, le abandoneaza. A ramas o nuvela: Padurea Albastra .
1969-1970
Redacteaza romanul Noaptea a treia , denumire ce are tangente cu textul Zborului frant . Propusa revistei Nistru (un manuscris, pentru a deveni carte, trebuia sa treaca pe la revista, primul filtru al cenzurii totalitariste), lucrarea este respinsa de colegiul de redactie condus de poetul Em.Bucov, hotarandu-i-se astfel destinul pentru multi ani.
1970
Apare in traducerea lui V. Besleaga, care si anterior practicase aceasta munca, celebrul roman antic pastoral Dafnis si Cloe de Longos.
1971
17 martie Moare tatal scriitorului, Vasile Besleaga.
1971-1976
La congresul de rand al scriitorilor este ales secretar al Comitetului de conducere, in care functie activeaza timp de cinci ani, macinandusi sanatatea si timpul. Dupa primele cateva luni, a incercat sa-si dea demisia, dar a fost obligat de colegi sa rabde si sa ramana pana la
expirarea termenului.
1972-1973
Dupa amara experienta cu respingerea manuscrisului Noptii a treia, scriitorul se decide sa lucreze la o carte pentru propriul suflet,
scriind astfel romanul Prima ninsoare , care a ramas sa zaca alaturi de cel precedent printre hartiile autorului.
1973
Nedorind sa se autodesfiinteze ca autor, V. Besleaga revine la subiectul abandonat in 1965, il completeaza cu un al doilea plan, prezentul, si realizeaza cartea Nepotul , o cronica de familie care se publica peste doi ani cu titlul schimbat de redactorii cenzori in Acasa . Scriitorul aborda in aceasta carte unele teme tabu ale epocii totalitariste deportarile taranimii si foametea, din care motive s-a vazut nevoit sa faca anumite concesii ideologiei oficiale, spre a insela vigilenta cenzurii comuniste. Aparuta in volum in 1976, cartea a
fost distinsa in 1978 cu Premiul de stat al RSSM. Apropo, acel premiu era compromis de la bun inceput fiind acordat, de regula, dupa prestarea de servicii fata de regim (V. Besleaga mai fusese propus in 1968 cu romanul Zbor frant , alaturi de poetul cu ani de detentie in
gulagul stalinist Nicolae Costenco, ambii fiind respinsi prin votare si inalta decizie a oficialitatilor de partid).
1976
Apare in traducerea lui V. Besleaga nemuritoarea opera a lui Erasm din Rotterdam Lauda Prostiei (Elogiul Nebuniei) .
1978
Scrie romanul pentru adolescenti Durere, care apare in volum in anul 1979. In acelasi an este publicat si manuscrisul ,,Prima ninsoare’’, cu titlul Ignat si Ana .
1979
Intreprinde, in componenta unei delegatii de scriitori, o calatorie in Romania. (O tentativa similara, dar fara succes, facuse inca in anii cand lucra la teza de doctorat). De catva timp scriitorul se documenta in vederea redactarii unei carti cu subiect din istoria Tarii
Moldovei, avand ca personaj central pe Miron Costin. Desi vizita nu a durat decat o saptamana, V. Besleaga reuseste sa ia cunostinta de locuri memorabile din tara, manastirile din nordul Moldovei, sa vada Iasii, sa se intretina cu savanti si specialisti medievisti ca Elvira
Sorohan, Dan Horia Maziliu, cat si cu unii scriitori bucuresteni. Tot in 1979, activand in cadrul redactiei revistei Nistru , initiaza in paginile acestei publicatii o discutie privind situatia precara a prozei din republica, facand-o in plan comparativ cu realizarile acestui
gen in perioada relativei liberalizari din timpul dezghetului hrusciovist cat si cu fenomenele mai elocvente din proza altor republici.
Desi s-au facut auzite si voci de sustinere, discutia, totusi, n-a cazut pe placul potentatilor zilei si pana la urma a fost calificata drept denigratoare.
1980
Toamna V. Besleaga intreprinde in calitate de turist o croaziera pe Mediterana. Are fericita ocazie sa vada la Roma, desi in curs de
restaurare, Columna lui Traian, Muzeul Vaticanului, iar in Grecia viziteaza Corintul, Acropole si, in Spania, Muzeul Salvador Dali
1981-1983
Pe parcursul a doi ani si jumatate realizeaza o prima redactie a unui roman istoric proiectat in trei parti.
1985
Apare la Cartea Moldoveneasca prima parte a romanului istoric Sange pe zapada .
1987
ianuarie Scriitorul suporta o operatie pe rinichi. Pe 12 ianuarie moare (se sinucide) fiul scriitorului Alexandru. Pe 18-19 mai V. Besleaga participa la istorica adunare generala a scriitorilor din Moldova, care a insemnat un moment crucial in Miscarea de renastere si
lupta de eliberare nationala a romanilor de la est de Prut.
1988
Dupa 18 ani apare in volum cartea Noaptea a treia cu titlul modificat Viata si moartea nefericitului Filimon sau Anevoioasa cale a cunoasterii de sine .
1989
Scriitorul intreprinde o calatorie de documentare in Polonia. Viziteaza locuri legate de numele regelui Jan Sobieski, muzee din
Cracovia, biblioteci, fonduri de carti vechi
1990
Apare la Editura Hyperion partea intai din cea de-a doua carte a romanului istoric Cumplite vremi .
1990-1993
Activeaza ca deputat in Parlamentul Republicii Moldova, primul legislativ ales in mod democratic. Timp de un an si jumatate este lider al fractiunii parlamentare a Frontului Popular Crestin Democrat, din partea caruia a fost ales.
1989-2003
Dupa abolirea cenzurii si repunerea in drepturi a alfabetului latin, scriitorul revine la lucrarile aparute sub regimul totalitar comunist si, restabilind decuparile si modificarile impuse de redactori, le prezinta cititorului in varianta lor initiala. Apar, mai intai, cu scris
romanesc traducerile din literatura universala: Lauda prostiei (Elogiul nebuniei) de Erasm din Rotterdam, editie bilingva latina si
romana, grafica si ilustratie de Mihai Brunea, Literatura Artistica, 1989; Dafnis si Cloe de Longos, prezentare grafica de G. Vrabie,
Editura Hiperion, 1990; urmate de cartile de autor: volumul antologic Zbor frant , cuprinzand, pe langa romanul titular, si Viata si
moartea nefericitului Filimon , nuvelele Padurea albastra si Cel de-al doilea, daca ar fi fost acolo , Editura Hiperion, 1992; in fine,
volumul Jurnal 1986-1988 , Ed. Prut International, 2002. Pe parcursul ultimului deceniu, V. Besleaga activeaza atat in domeniul publicisticii vizand probleme politice ale momentului (de exemplu, eseurile Republica Moldova o absurditate? .. si Destine transnistriene
1997-2004
In colectia Biblioteca scolarului , apar romanele Ignat si Ana , Cumplite vremi; cartea Nepotul (Acasa), cu titlul adevarat si textul restabilit dupa originalul manuscris, care cuprinde un ciclu de nuvele umoristice: Mustatile , Ședinta fulger , Palaria lui Sofronie , Tatal
si fiul si Cu patul in drum, Grupul Editorial Litera.
Sursa:,,Mica enciclopedie ilustrata a scriitorilor din Republica Moldova''

Mihai Cimpoi

Sursă imagine:www.unimedia.info

Mihai Cimpoi se  naste pe 3 septembrie 1942, în Larga, judetul Hotin (actualmente raionul Briceni), din parintii agricultori Ilie si Ana (nepoata de preot). Tatal este originar
din Horodistea-Botosani.
1949
Urmeaza Scoala primara din mahalaua Susu, apoi Scoala medie din Larga, pe care o termina in 1959. Dragostea pentru literatura romana i-o cultiva profesorii Parfenie Gutu si Tatiana Calalb (Ciornai). Impreuna cu Ion Gheorghita si Ion Melniciuc scoate o gazeta literara de
perete, fiind aspru criticat de D. Jurbinski in Cultura Moldovei pentru excesul de neologisme. Scrie articole din 1953, publicate in gazeta raionala Leninistul din Lipcani si cronici literare din 1956. Redactorul-sef al gazetei Moldova Socialista, Petrea Darienco, il
trimite pe corespondentul lipcanean P. Smolnov sa-l viziteze acasa, banuind ca este un invatator pensionar, care scrie intr-o limba romaneasca de salon (Salonnai rumanskii iazak).
1959
Este angajat ca lucrator literar la gazeta raionala din Lipcani Leninistul , unde-i obligat sa scrie in ruseste, articolele fiindu-i traduse pentru varianta romaneasca. Cutreiera pe jos si cu caruta toate satele raionului. Publica in presa periodica de la Chisinau primele articole de critica literara. Calatoreste la Chisinau si la Cernauti pentru a-si procura carti romanesti. Primul critic roman pe care il lectureaza este Garabet Ibraileanu (doua volume in BPT, cumparate de la Chisinau de Ion Gheorghita).
1960
Isi incepe studiile la Universitatea de Stat din Chisinau, Facultatea de Litere, pe care le incheie in 1965. Este, din 1963, presedinte al cenaclului universitar Mihai Eminescu si al clubului literar Miorita de pe langa Biblioteca Nationala. Participa la lucrarile
cenaclului stiintific studentesc si la toate manifestarile culturale importante. Ia parte, impreuna cu colegii Ion Vieru, Aurel Ciocanu, Gheorghe Ciocoi, Iulian Nicuta, Anatol Gavrilov, Lidia Hlib, la cenaclul Luceafarul, condus de Liviu Deleanu, are ca profesori pe Ion
Osadcenco, Nicolae Corlateanu, Anatol Ciobanu, Gheorghe Dodita, Mihail Ignat, Ana Harghel, Vitalie Marin.
1965
Oferta de angajare la serviciu din partea gazetei Cultura este tainuita si este repartizat invatator la Scoala de sapte ani din Lingura, Cahul. Hotararea este comutata la insistenta lui Pavel Botu si Arhip Cibotaru de catre ministrul invatamantului, fiind angajat in calitate
de sef al sectiei poezie si critica literara a revistei Nistru . Publica pe parcursul anului 10 articole de critica literara, pentru care este primit in randul Uniunii Scriitorilor din Moldova. Este cu intermitente, pana in 1972, redactor la revista Nistru , consultant la Uniunea Scriitorilor, redactor la Enciclopedia Moldoveneasca.
1966-1967
Isi satisface serviciul militar in Baskiria.
1968
Apare, la Editura Lumina, studiul monografic Mirajul copilariei (viata si opera lui Grigore Vieru).
1969
Apare, la Editura Cartea Moldoveneasca, volumul de articole si cronici literare Disocieri .
1970
Vede tiparul in ruseste, la Editura Lumina, studiul monografic despre Grigore Vieru.
1971
Apare, la Editura Cartea Moldoveneasca, volumul de eseuri si cronici literare Alte disocieri.
1973-1974
Ii este interzisa semnatura si activitatea publica dupa ce este acuzat de nationalism intr-un raport al lui Ivan Bodiul, primul secretar al
Partidului comunist al Moldovei (obiectul de acuzare: un articol despre D.Cantemir din „Calendarul“ pe 1973, intocmit de Gheorghe
Cincilei, in care nu a relevat prietenia moldo-rusa).
1974
septembrie Este, pana in ianuarie 1977, redactor superior la Editura Cartea Moldoveneasca, iar intre 1977-1982, redactor la Editura
Literatura Artistica.
1975
Ii apare, cu deosebite dificultati, volumul Focul sacru.
1977
Destituit din postul de redactor literar la redactia de literatura originala din cauza editarii volumului Temerea de obisnuinta de Mihail
Ion Ciubotaru, considerat ideologic periculos, este transferat in cadrul aceleiasi edituri la o redactie de traduceri pentru copii.
1979
Iese de sub tipar, la Editura Literatura Artistica, volumul Narcis si Hyperion , eseu despre poetica lui Eminescu , care prezinta debutul
sau in eminescologie, remarcat de marii carturari Constantin Noica si Edgar Papu.
1982
Secretar literar la Teatrul National din Chisinau (pe atunci Teatrul Moldovenesc Academic de Stat A. S. Puskin).
Apare, la Editura Literatura Artistica, volumul Cicatricea lui Ulysse , care contine eseuri duminicale despre literatura romana clasica
si universala.
1984
Din cauza atmosferei tensionate, pleaca de la Teatrul National si se angajeaza redactor la Enciclopedia Literatura si arta Moldovei .
1985
Publica, la Editura Literatura Artistica, eseul monografic despre Grigore Vieru Intoarcerea la izvoare .
1986
Este angajat secretar literar la Teatrul poetic Alexie Mateevici.
Vede tiparul cea de-a doua editie a eseului Narcis si Hyperion . Publica, la Editura Lumina, micromonografia Creatia lui Ion Druta in
scoala, neacceptata de Ion Druta ca prefata la Scrierile sale (in 4 volume).
1987
mai
Este ales secretar al Comitetului de Conducere al Uniunii Scriitorilor din Moldova in cadrul sedintei furtunoase din noaptea de 17
spre 18 mai.
1989
Tipareste, la Editura Literatura Artistica, volumul Cicatricea lui Ulysse II sub denumirea Duminica valorilor . Semneaza, impreuna cu
Mihail Dolgan, culegerea Creatia scriitorilor moldoveni in scoala: L. Damian, P. Zadnipru, G. Meniuc, S. Vangheli.
Este ales deputat al poporului din fosta URSS (circumscriptia Criuleni-Chisinau) si activeaza in aceasta calitate pana la dizolvarea
parlamentului in septembrie 1990.
1991,19-Sep
Este ales membru de onoare al Academiei Romane.
Septembrie
Este ales presedinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova. I se decerneaza Premiul G. Bacovia al revistei Ateneu .
1992, 3-Sep
Cu ocazia aniversarii a 50 de ani i se confera titlul Maestru al literaturii.
20-Dec
Este ales membru titular al Academiei de Stiinte din Moldova.
1993
Apare, la Editura Hyperion, volumul de dialoguri cu eminescologi si traducatori din intreaga lume Spre un nou Eminescu . La Editura
Porto-Franco din Galati vede lumina tiparului volumul de eseuri despre Eminescu Caderea in sus a Luceafarului .
1994
Scoate de sub tipar, in colectia Eminesciana a Editurii Junimea din Iasi, volumul Narcis si Hyperion (Eminescu poet al fiintei: poem
critic). La Editura Viitorul Romanesc din Bucuresti vede lumina tiparului volumul Basarabia sub steaua exilului .
I se decerneaza Premiul de Stat al Republicii Moldova pentru volumul Narcis si Hyperion si eseurile despre Eminescu.
Este coordonator al Directiei Literatura romana Moderna din cadrul Institutului de Literatura si Folclor al ASM. Este ales membru al
Consiliului director al Uniunii Scriitorilor din Romania.
1995
Volumul Spre un nou Eminescu apare, intr-o varianta prescurtata, la Bucuresti, la Editura Eminescu. Apare, la o editura particulara,
culegerea de medalioane despre clasicii romani Sfinte firi vizionare . I se acorda Premiul Nichita Stanescu.
Premiul Lucian Blaga pentru exegeze.
1996
Apare, in traducere rusa, culegerea de medalioane Sfinte firi vizionare sub denumirea Providti duha (traducere Iuri Grecov).
Apare, la Editura Arc, O istorie deschisa a literaturii romane din Basarabia , a carei publicare a fost sustinuta de Fundatia Soros.
1997
O editie a Istoriei deschise a literaturii romane din Basarabia iese de sub tipar la Ed. Porto-Franco din Galati, la propunerea poetuluieditor
Ion Chiric. La Editura Dacia din Cluj-Napoca vede lumina tiparului poemul criticLucian Blaga: paradisiacul, lucifericul,
mioriticul .
I se acorda Istoriei deschise a literaturii romane din Basarabia Premiul pentru critica al Uniunii Scriitorilor din Romania.
1998
Obtine titlul de doctor in filologie si doctor habilitat in filologie in temeiul unui referat-sinteza Eminescu, poet al fiintei (conducator
stiintific: acad. Eugen Simion; referenti: acad. Constantin Ciopraga, prof. Dan Manuca, acad. Constantin Popovici).
Publica, la Editura Didactica si Pedagogica din Bucuresti, volumul Marul de aur (valori romanesti in perspectiva europeana).
1999
Publica, la Editura Junimea (col. Eminesciana ), volumul Plansul Demiurgului cu subtitlul Noi eseuri despre Eminescu. Este ales
deputat in Parlamentul Republicii Moldova, unde activeaza in cadrul Aliantei Democratice si ca membru al Comisiei pentru cultura,
stiinta, invatamant si mass-media.
2000
Vede tiparul, la Editura Litera-David, cea de-a doua editie a dialogurilor cu eminescologii, Eminescu ma topesc in flacari (vol. 8 al
Corpusului Eminescu). Lanseaza, la Timisoara, volumul Cumpana cu doua ciuturi, carte despre fiinta romaneasca, aparuta la
Editura Augusta.
Este decorat cu Medalia jubiliara M. Eminescu a Romaniei si Medalia jubiliara M. Eminescu a Republicii Moldova.
2001
Apare, la Editura Prut International, volumul de eseuri in franceza La Pomme dor, care include integral Marul de aur si cateva
capitole din Cumpana cu doua ciuturi . Se tipareste, la Fundatia Scrisul romanesc de la Craiova, la propunerea cunoscutului istoric
literar Tudor Nedelcea, primul volum al seriei Critice , intitulat Fieraria lui Iocan . Vede lumina tiparului, in acelasi an, eseul Brancusi,
poet al ne-sfarsirii .
2002
Vede lumina tiparului, la Editura Fundatiei Culturale Romane, cea de a treia editie, revazuta si adaugita, a Istoriei deschise a literaturii
romane din Basarabia . Se tipareste, la Craiova, cel de-al doilea volum al Criticelor , intitulat Centrul si marginea (schita
fenomenologica despre exilul literar romanesc), iar la Focsani volumul Duiliu Zamfirescu intre Natura si Idee . Cu ocazia jubileului de
60 de ani, la initiativa Primariei municipiului Chisinau, se editeaza Zeul ascuns , eseuri despre labirint (Ed. Prut International).
I se decerneaza, la propunerea Academiei Romane (presedinte: Eugen Simion), Ordinul National Serviciul Credincios in grad de
cavaler. Obtine si doua premii importante: Premiul Opera omnia al revistei Convorbiri literare din Iasi si Premiul pentru excelenta
redactionala al Targului International de carte Bookarest 2002 (pentru coordonarea Corpus-ului Eminescu in 8 vol.).
2003
Apare la Editura Gunivas volumul Esenta Fiintei, misterul si simboluri existentiale eminesciene , iar la Editura Fundatia Scrisul
Romanesc din Craiova Critice III, Orizont mioritic, orizont european.
2004
Apare la Fundatia Ideea europeana din Bucuresti, coordonata de Aura Christi, volumul de eseuri despre literatura universala si
romana, Lumea ca o carte.
In colectia Biblioteca scolarului apare Istoria literaturii romane din Republica Moldova (compendiu), Grupul Editorial Litera.