Enciclopedia cuprinde informatii utile despre personalitatile marcante din arealul romanesc.
Descarca
miercuri, 7 mai 2014
Enciclopedia stiintifica pentru copii
Citeva subiecte abordate pe intelesul celor mici:
- Măsurarea
- Timpul
- Gravitația
- Planeta Pămînt
- Lumina și întunericul
- Spațiul cosmic
- Obiecte zburătoare
- Refracția luminii
- Sunetul
- Din ce sunt făcute lucrurile?
- Electricitatea din jurul nostru
- Savanți și inventatori
Valori promovate in opera lui Ion Druță
Trăim într-o lume a iluziei, pe o insulă ispititoare, o lume îmbrăcată în amăgiri, secrete, suflete dezgolite, o lume mai puțin preocupată de adevăratele valori.Sunt mulți scriitori care au conturat adevăratele valori umane, dar puțini dintre noi sunt cei care le posedă.
Ion Druță, omul cu cele mai multe doruri, este un promotor al valorilor ce cristalizează frumusețea, originalitatea și existența unui popor.Astfel, pentru personajul druțian este esențial substratul sufletesc, interioritatea cea mai ascunsă.Omul conceput de scriitor e o ființă profundă, capabilă să comunice cu lumea la un nivel mai complex promovînd valori ca: familia, munca, dragostea și cele mai nobile calități:demnitatea, bunătatea, mila, curajul, credința.În viziunea lui Ion Druță, familia este valoarea cea mai de preț a vieții, un adevărat colț de lume cu bucuriile și necazurile lui.Ca cititor avizat,am sesizat rolul familiei în romanele ,,Frunze de dor" și ,,Horodiște".
În romanul autobiografic ,,Horodiște" cele mai frumoase valori sunt învățate în cadrul familiei, părinții reprezentînd modele umane demne de urmat:,, mama era harnică și silitoare ca o furnică", tatăl, deși ,,o ființă dură și enigmatică" le-a insuflat copiilor săi:dragostea pentru pămînt, demnitatea, curajul.
În ,,Frunze de dor" este accentuat același rol al familiei, dar de o intensitate mult mai profundă.Gheorghe Doinaru impresionează prin valorile moștenite de la tatăl său:,, și așa frumos mai era Vasile al ei, că nu era nuntă să nu joace el mireasa, și așa era harnic, că uite aproape din nimic și-au înjghebat ei o casă și ceva lîngă casă, și era așa de cuminte...".
O altă valoare este munca, cea care modelează adevăratul om.Pentru eroii druțieni, munca înglobează cea mai frumoasă activitate și formă de existență.Sofica ,,iarna întreagă torcea, țesea, cosea, cîrpea, iar de cu primăvară și pînă toamna tîrziu basmaua ei albă zbura ca o pasăre...".Pentru Moș Mihail din nuvela ,,Sania", munca reprezintă generozitatea și dăruirea pînă la sacrificiu pentru binele oamenilor,,cuminte ca un copil, săvîrșea bătrînul, taina cea mare a omenirii-taina muncii".
(va continua)
Vasile Cumpata, Logica, manual cl.10-a
![]() |
Descarca gratuit |
Deseori suntem în situaţia de a lua diverse hotărâri şi dorim ca ele să fie cât mai adecvate situaţiei: fie că trebuie să alegem între mai multe alternative după ce imi iau bacalaureatul, ce facultate să urmez: de fizică sau de chimiei, fie că trebuie să evaluăm sfaturile, opiniile ce ni le oferă cineva, deoarece, fară nici o îndoială, ele au scopul de a ne influenţa într-o direcţie dorită de locuitori prin crearea unei anumite convingeri sau adoptarea unei anumite atitudini faţă de ideile expuse (Să ştii că nesinceritatea faţă de tine însuţi conduce la laşitate!). Şi nu ar fi o problemă dacă alternativa aleasă ar fi cea mai bună posibil, iar ceea ce ni se propune s-ar face cu bune intenţii (relativ la noi, bineînţeles) şi dacă cel care opinează nu s-ar înşela. Insă, de unde să ştim că lucrurile stau anume aşa?
Prin urmare, dacă nu suntem superficiali în ceea ce facem, ce gândim, ne întrebăm: cum să fiu sigur de adevărul cunoştinţelor obţinute pe o cale mediată (prin raţionare)? Cum pot să-mi dau seama dacă o alegere e făcută reuşit, înainte de a-i vedea urmările? Cum pot întrevedea, dacă nu cumva sunt indus în eroare (cu sau fară intenţie) prin ceea ce mi se inoculează? etc.,etc.
Acel sprijin, acel ajutor pe care îl căutăm, ceea de ce avem nevoie pentru a da răspuns la întrebările de mai sus şi la multe altele de acelaşi gen este gândirea noastră critică, proprie fiecărui individ. Dimensiunea critică a gândirii poate fi dezvoltată doar prin antrenarea capacităţilor de raţionare. Mijlocul forte de realizare a acestui lucru este studiul sistematic al logicii.
Menirea logicii este să contribuie la dezvoltarea aptitudinilor intelectuale, a capacităţilor de a opera cu concepte şi de a face inferenţe, să ofere mijloace şi tehnici formale de analiză a corectitudinii unor raţionamente, definiţii sau clasificări.
Totodată, ar fi o eroare să credem că logica ne învaţă a gândi şi că necunoscând-o nu am putea obţine cunoştinţe mediate adevărate.
Gândirea umană, activitate care se perfecţionează pe parcursul întregii vieţi a individului, întru satisfacerea necesităţilor crescânde ale acestuia, printr-o continuă aplicare. Ea, la fel ca orice altă activitate umană se produce din deprindere. Din deprindere gândim într-un fel anume chiar dacă nu conştientizăm cum gândim, la fel după cum unii deprind a conduce automobilul fară a se întreba cum e posibil ca acesta să se autopropulseze. Necesitatea conştientizării felului în care trebuie să se producă un gând se actualizează o dată cu înţelegerea că anumite eşecuri ale noastre provin din erori ale gândirii (după cum e şi cu automobilul, oprirea căruia la un moment nepotrivit din cauza unei pene banale de motor ne-ar da peste cap programul zilei).
Logica tocmai îşi asumă "modesta" sarcină de a oferi cunoştinţe care ar servi la justa orientare a gândirii, adică nicidecum nu-şi propune a ne învăţa să gândim la general, ci doar să gândim corect.
Atuurile pe care le putem realiza prin studiul logicii - claritatea şi consecutivitatea gândirii; arta de a opera cu expresii încurcate şi polisemantice; dibăcia de a găsi identitatea sensului în expresii diferite; capacitatea de a evidenţia conexiunile dintre mai multe judecăţi şi de a proceda conform lor la conchideri etc. - deşi cultivă dimensiunea critică a gândirii, totuşi nu ne sunt suficiente pentru a ne descurca în toate situaţiile cotidiene or, viaţa noastră colectivă presupune nu numai aplicarea capacităţii de raţionare, ci şi a celei de argumentare. Zilnic împărtăşim idei, căutăm ca cineva să ni le accepte, încercăm să-i convingem; noi înşine acceptăm ideile, opiniile altora, dacă acestea sunt bine argumentate (din punctul nostru de vedere) sau le respingem combătându-le dacă nu ne satisfac sub aspect argumentativ. Din aceste raţiuni, în manualul propus sunt analizate nu numai elemente de logică care ar dezvolta capacităţile de raţionare, de gândire critică, ci şi câteva elemente de teoria argumentării, care vor contribui la creşterea puterii tale de argumentare.
vineri, 2 mai 2014
Abonați-vă la:
Postări (Atom)